Moș Crăciun

      Moș Crăciun

Moș Crăciun cu pleata-n vânt

S-a bătut de-un gard zburând,

Renii s-au împrăștiat,

Sania s-a durducat,

Moșulică, vai de el,

Înecat printre cadouri

Cu nădragii rupți în cur

Era buimac și mahmur.

Încetuc s-a ridicat

Mâna-n barbă și-a purtat,

Scărpinat, a scărpinat,

Cu patos a cugetat:

” - Nu știu ce s-a întâmplat!

Eu mă simt puțin ciudat!

Om bătrîn cu barba lungă

Și cu renii strânși în strungă

Umblu noaptea de nebun

Prin zbor ca un om bolund,

Cu renii și sania

Să colind toată umea.

Pe oameni  îi veselesc, cadouri  le oferesc

Și dimineața la trezit

Nu mai știu ce am făcut.

Și-ute-așa mai trece-un an

Renii veseli la păscut,

Eu la coasă trag cam mult.

Vine iarna, vine gerul

Stăm cu toți la căldurică

Și băgăm niște ierbică,

Fiindcă vara la cosit

Numai de-asta am avut;

Și m-apucă într-o noapte

Și mă ia zborul departe

Iar cu sanie și reni

Și colind toată lumea

Pe oameni îi veselesc, cadouri le oferesc.

Vară, iarbă, iarnă grea,

Cadou la toată lumea.

Sunt puțintel bulversat
Iau sania și-am zburat.”