Posaga si o luam spre Posaga de Sus pe un drum neasfaltat,dar bun si inconjurati de frumusetile naturii trecem pe langa o manastire,ne oprim un pic la izvor,apoi drumul ne poarta pe langa stanci colorate
in chei cu soare si flori adorabile.
Dupa un mic popas,ne trezim ajunsi la o spartura in stanca,unde hotaram sa ne intoarcem,dar totusi sa revnim altadat,si sa ne indreptam spre Huda lui Papara.
Soseaua serpuita ne poarta pe Valea Ariesului,dezvaluindu-ne minunatie de cascada,
dupa care ca prin vis ne trezim in Salciua,mai exact satul Sub Piatra.Soarele ne zambeste incetosat in beltile de pe drum
amintindu-ne mereu ca santem pe meleaguri fermecate si uite-asa traversam o punte subreda,strangand din buci si ajungem la Huda lui Papara.
Ne minunam de ea si am fi dorit sa ii putem patrunde misterul,dar se pare ca Zalmoxe a avut grija sa nu fie deranjat,dar totusi multumim Solomanilor,ca au avut bunavointa sa cumpateze apele involburate,care izvorasc din pestera.
Mirosim o floricica,admiram la intoarcere o parcela minunata,ne oprim la o mica usurare si cercetam cu privirea imprejurimile.Intalnim o zburatoare si o torcatoare si revenim la sosea.
O casa noua,dar veche ne face cu mana,
stancile impadurite ne vrajesc,zapezile din departari ne lumineaza orizontul si ne trezim prin belti ruginoase,fix in Parcul Natural Apuseni.
De aici hop-trop la Pestera Ghetarul de la Scarisoara,minunatie a naturii ascunsa in gaura uriasa.Coboram scarile metalice cu grija si ni se dezvaluie frumusete nemaivazuta.Tragem poze,ne-nvartim,ochii mari,incet pasim.
Intrarea o parasim si in drum o batranica ne aduce aminte,ca in viata oricat de intelept ai fi,tot ca un semn de intrebare sfarsesti.
Ne descretim fruntile si observam,zambind o casa mai special decorata,apoi tractorul care ne aducea atata bucurie la bunici in copilarie,
si in final cu un elastic de par aprins colorat,incheiem excursia si spre casa pe drumuri infricosator de placute am plecat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu